Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii sărbătorită pe 8 martie, ne îndreptăm atenția către un decalog al realizărilor feminine, scoțând în evidență contribuțiile semnificative ale unor femei remarcabile din România. Aceste eroine, fie că au deschis drumuri noi în știință și medicină, au strălucit pe scena internațională a sportului sau au devenit pionieri în domenii tradițional dominate de bărbați, reprezintă doar o frântură din mozaicul vast al feminității triumfătoare din țara noastră.
1. Sarmiza Bilcescu – Prima femeie cu doctorat în drept din Europa (1890)
Sarmiza Bilescu (1867 – 1935, născută în București) a devenit prima femeie avocat din Europa cu un doctorat în drept la Facultatea de Drept din Paris în 1890, cu lucrarea Condiția juridică a mamei. Astfel a devenit un simbol al progresului feminin în educație și în profesii tradițional dominate de bărbați.
În 1891, datorită susținerii din partea juristului Constantin Dissescu, Sarmiza a fost admisă în Baroul Ilfov. Dar Curtea de Casație i-a respins dreptul de a pleda, așa ca Sarmiza nu a avut niciodată calitatea de avocat în România.
2. Elisa Leonida Zamfirescu – Prima femeie inginer din lume (1912)
Elisa Leonida Zamfirescu (1887 – 1973, născută în București) a devenit prima femeie inginer din lume după ce a înfruntat prejudecăți atât în România cât și în Germania. A fost respinsă de Școala de Poduri și Șosele din București (Universitatea Politehnică actuală) din cauza sexului său, dar nu s-a lăsat descurajată și a plecat la Berlin, unde a devenit oficial prima femeie studentă a Academiei Regale Tehnice.
Și acolo a fost întâmpinată cu scepticism și chiar ostilitate, fiind avertizată să nu provoace nemulțumiri și întâmpinând rezistență din partea profesorilor, care o ignorau sau o ocoleau.
Cu toate acestea, dârzenia și dedicarea ei au transformat treptat prejudecățile și ostilitatea în admirație, reușind să obțină diploma de inginer cu specializare în chimie în 1912, astfel devenind un exemplu de perseverență și profesionalism. La înmânarea diplomei, decanul a numit-o cea mai silitoare dintre silitori.
3. Elena Caragiani – Prima femeie aviator din România (1914)
Elena Caragiani-Stoenescu (1887 – 1929, născută în Tecuri) a devenit prima femeie aviator din România în 1914, ale cărei pasiune și determinare au sfidat convențiile sociale și barierele de sex din domeniul aeronauticii.
În ciuda finalizării cursurilor la Liga Aeriană, unde a fost singura femeie cursant, cererile sale pentru obținerea brevetului de pilot civil au fost respinse în România. A plecat în Franța, unde a primit Brevetul Internațional de Pilot Aviator în 1914, eliberat de Federația Aeronautică Internațională.
4. Ecaterina Teodoroiu – Eroina de la Jiu (1917)
Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917, născută în Vădeni, actual parte din Târgu Jiu), supranumită Eroina de la Jiu, este o figură emblematică a eroismului feminin în contextul Primului Război Mondial în România. Inițial s-a alăturat ca infirmieră și cercetașă, îngrijind răniții de război la Târgu Jiu.
Remarcându-se prin curajul și determinarea sa în luptele de la Jiu și Filiași, unde a fost rănită, Ecaterina a fost onorată de Regele Ferdinand I cu decorația Virtutea Militară clasa a II-a și avansată la gradul de sublocotenent. I-a fost încredințată comanda unui pluton din Regimentul 43/59 Infanterie Lupeni, cu care a căzut eroic în seara zilei de 22-23 august 1917, în timpul bătăliei de la Mărășești.
5. Elena Negruzzi – Prima femeie avocat din România (1920)
Elena (Ella) Negruzzi (1876 – 1949, născută în Hermeziu, jud. Iași) a devenit prima femeie din România care a obținut dreptul de a pleda în baroul avocaților de la Galați și Iași. În 1913, inițial acceptată pentru examenul de barou la Iași, cererea sa a fost respinsă sub pretextul că femeilor nu li se permite să fie participanți publici în domeniul juridic.
Elena nu s-a dat bătută, ci a continuat să lupte pentru drepturile sale, trimițând mai multe cereri și apelând deciziile negative. Până la urmă, în 1920, după mai multe încercări eșuate și lupte judiciare, i s-a permis să devină oficial avocată, marcând un moment semnificativ în istoria drepturilor femeilor din România.
6. Smaranda Brăescu – Prima femeie parașutist din România (1928)
Smaranda Brăescu (1897 – 1948, născută în Hănțești, jud. Galați) a devenit prima femeie parașutist din România și una dintre primele la nivel mondial în 1928, stabilind recorduri naționale și internaționale care i-au adus recunoașterea și admirația.
În 1931 a doborât recordul mondial feminin sărind de la 6.000 m, iar în 1932 a depășit recordul mondial masculin cu un salt de la 7.233 m. În 1934, Smaranda a obținut brevetul de pilot civil în Statele Unite, devenind prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA.
7. Aurora Gruescu – Prima femeie inginer silvicultor din lume (1938)
Aurora Gruescu (1914 – 2005, născută în Oituz, jud. Bacău) a devenit prima femeie inginer silvicultor din lume în 1938 după ce a absolvit Facultatea de Silvicultură din cadrul Institutului Politehnic din București.
A fost singura studentă din cadrul facultății după ce s-a luptat cu alți 130 candidați pe 13 locuri. Aurora a fost marginalizată de colegii săi, la îndemnul decanului, până a obținut primul post. A fost implicată în primul plan de împădurire naţională din România, stabilit la suprafaţa de 100.000 ha.
8. Sofia Ionescu – Prima femeie neurochirurg din lume (1944)
Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008, născută în Fălticeni, jud. Suceava) a devenit prima femeie neurochirurg din lume in 1944 când a fost nevoită pe vreme de război să opereze de urgență pe un copil rănit grav, în absența unui medic disponibil.
După susținerea doctoratului în medicină și chirurgie în 1945, Sofia a obținut gradul de medic primar neurochirurg II în 1976, consolidându-și reputația ca specialist de top în domeniu.
9. Ana Aslan – A inventat vitamina H3 – Gerovital (1952)
Ana Aslan (1897 – 1988, născută în Brăila) a inventat și dezvoltat Gerovitalul (Vitamina H3) în 1952 și Aslavitalului în 1961, medicamente inovatoare pentru tratamentul bolilor asociate îmbătrânirii. Sub conducerea ei, Institutul de Geriatrie din București a devenit un model la nivel mondial, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății.
10. Nadia Comăneci – Zeița de la Montreal (1976)
Nadia Comăneci (1961 – , născută în Onești, jud. Bacău) este o legendă a gimnasticii mondiale, cunoscută pentru realizările sale remarcabile și pentru influența profundă asupra acestui sport.
La Jocurile Olimpice de Vară din 1976, desfășurate la Montreal, Canada, Nadia a intrat în istorie prin obținerea primului 10 perfect în gimnastica olimpică, performanță neegalată până atunci.
Aceasta a fost doar începutul unei serii de 10-uri perfecte, Nadia terminând competiția cu trei medalii de aur, una de argint și una de bronz, consacrându-se astfel ca zeița de la Montreal și una dintre cele mai mari gimnaste ale tuturor timpurilor.
Pe măsură ce sărbătorim realizările remarcabile ale femeilor din România cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, nu putem să nu ne gândim la simbolismul profund al primăverii adus de tradiția mărțișorului de 1 martie, o sărbătoare care, în esența sa, celebrează reînnoirea, speranța și respectul față de frumusețea și forța feminină în cultura noastră.
Ce alte femei remarcabile din România merită menționate aici? Scrie în comentarii mai jos.